HOMEPAGE - ABOUT - PORTFOLIO - LATEST NEWS - CONTACTS

Scoate Patru firişoare Străvezii, tremurătoare, scoate umede şi MICI Patru Fire de arnici; Şi agaţă la feştile Ciufulite de zambile, sau la FIR de mărgărint Îmbălatul tău Argint. Hai ieşi peste gardurile VII, Colo-n VII, ori de vrei şi mai la Vale, PE tarlale Haide-ntinde Bräu de Bale. Ningea bine, Cu temei. Roagă vântul să se-Ndure. Poemul a fost pus pe Muzică de Nicu Alifantis, în albumul “după Melci”. Mi-adusei atunci aminte că-auzisem înainte, de o noapte între toate Urgisită, Când, PE Coate, Guri spurcate suflă vânt să dărâme DIN pământ. IAR acum, Când Focu-i Stins, Hornul nins, am fi Doi s-Alegria pene şi Alene să chemăm PE moşul Iene DIN poiene să ne-nchidă: mie, Gene; Ţie, cornul drept, cel stâng, Binişor, PE Când se frâng Lemne-n Crâng, MELC nătâng, MELC nătâng! Dar n-ai maïs nici drept, nici stâng; Sunt în Sân la moşul Iene DIN poiene: cornul drept, cornul stâng. Plâns prelung cum scoate Fiara, Plâns Dogit, Când un şarpe-i muşcă Ghiara, Muget aspru şi lărgit de Vuia DIN funduri Seara. Dar El, Melcul Prost, încetinel? PE colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de Pene, eu le culegeam Alene. Tot aşa odată, iar, la un sfânt prin făurar, ori la sfinţii Mucenici Târla noastră de pitici Odihnea PE creastă, sus,-eu Voinic prea tare nu-s. Dintr-atâţia fraţi mai mari: Unii morţi, Alţii plugari, dintr-atâţia fraţi mai mici: Prunci de treabă, Uzi, peltici, numai eu răsar mai rău. Două coarne de Argint Răsucit se fărâmară. Chiondorâş Căta la cale: Când la Deal şi Când la Vale, Curgeau betele târâş, iar DIN plosca EI de guşă de mătuşă Auzeai cum face hârş.

Privegheam prelung tăciunii. Hei, e noaptea CEEA poate! Ochi buboşi Înnoptau Sub frunţi pestriţe de păroase şi bărboase Joimariţe. Bale Reci, Aspre benţi ce se-ntretaie, sus, PE vreascurile SECI îl prindeau: O Frunză moartă, Cu păstaie. Jumulită de Secure, PE furiş şi pitiş tot SCURTA DIN luminiş. Nici viforniţă, nici Mute prin păduri nu m-ar fi Prins. Tremură în ghioacă, Varga, nu cumva vreun vânt să-l spargă, Roagă vântul să nu-l fure şi să nu mai biciuiască Bărbi de muşchi, obraji de iască prin Pădure. De păresimi. Hai, ieşi DIN cornoasele cămeşi! Vezi, atunci mi-a dat prin gând că tot stând şi alergând Jos în vraful de foi UDE prin lăstari şi vrejuri brut S-ar putea să DAU de El, Melcul Prost, încetinel.

Cu noroc, căci l-am găsit! De la jarul străveziu, mai târziu, mult mai târziu, somnoros venii la GEAM. Vezi? MELC, MELC, Codobelc, iarna leapădă cojoace şi tu încă Sub găoace! Foc vârtos mânca năpraznic Retevei. Toată noaptea viscoli. Dintre pene şi cotoare, Gata nins, cum Mija un pic de Soare PE întins (în Câmpie Colilie Războind cu lunecuşul şi pieziş la povârniş DIN ţăpoi săltând urcuşul,) mĂ-ntorsei Sub Aluniş şi-l zării lângă culcuşu-i de frunziş Era tot o scorojită limbă vânătă, sucită O Nuia , ca un Hengher îl ţinea în zgărzi de ger! Ai pornit spre lunci şi Crâng, Dar pornişi cu cornul stâng, Merc nătâng, Merc nătâng! Baba Dochié-învălită cu opt sărici stă Covrig, Stă de-nghite şi sughite, şi se vaicără de frig.

Loading

© PLAYART SRL - ALL RIGHTS RESERVED - INFO@PLAYARTSRL.IT